Act venețian de Camil Petrescu (1965)

"- Nu, te intreb sincer, cu dorinta de a afla un raspuns. Spune-mi ce faci altceva mai cinstit decat obositoarele ispravi de a te imbraca, de a manca, de a te dezbraca si a te culca iarasi? - Cred ca principalul lucru este sa nu faci nimanui rau Si socot ca nimeni nu se poate plange de mine. Nu iau nimanui nimic din ceea ce i se cuvine - Hm, hm, Chiar asa sa fie? Ai vazut ca nu erai comandant de fregata decat rapind acest drept unui tanar merituos care nu avea privilegiul d-tale de a se fi nascut cu diploma de nobil tiparita pe spate. Esti primit in secretele Signoriei pentru serviciile si meritele castigate de familia d-tale, fara ca d-ta sa mostenesti de la aceasta familie si stiinta datoriei implinite si fara truda cu care ea a platit onorurile Cartii de aur." O piesă care se petrece în Veneția renascentistă, chiar înainte de decăderea Republicii Venețiene, când încă se mai putea salva ceva pe plan militar dacă s-ar fi găsit oamenii potriviți să o facă. Pietro Gralla este un astfel de om, un comandant de nave curajos și priceput, dar singur nu poate salva o Republică coruptă care preferă să piată în ițele privilegiilor de familie. Este o piesă despre lupta dintre merit și rang, dintre înțelepciune și avere, luptă inegală din start. Pentru că, deși pe terenul politic meritul pare să câștige, pentru inima unei femei lupta a fost de mult câștigată de cel nevrednic. Durata: 89 minute Regie: Elena Negreanu Distribuţie: Olga Tudorache, G. Ionescu Gion, Victor Rebengiuc, Colea Răutu, Victoria Mierlescu. Regia de studio: Crânguţa Manea. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. George Buican. Înregistrare din 1965 Adaptare de Eugenia Dovides şi Magdalena Boiangiu.

Jocul ielelor de Camil Petrescu

"Este o lege adeasupra noastră, inumană.(...) Crima lui Sinești este în conștiința mea ca un astru negru rătăcit pe cer în plină zi. Alte legi îl pot scoate de acolo decât propria noastră voință."

Gelu Ruscanu este un tânăr jurnalist comunist la 1914 pe când comunismul era doar o idee luminoasă de dreptate și nu teroarea întrupată pe pământ, așadar un idealist. Gelu se găsește într-o situație ingrată: are în mână o scrisoare de amor de la amanta sa prin care se mărturisește cum că soțul ei, acum ministru de justiție, a săvârșit mai demult o crimă. Tânărul idealist nu suportă ideea unui ministru al justiției criminal, i se pare o contradicție logică, și simte că trebuie să publice scrisoarea, să facă totul cunoscut întregii lumi. Dacă va publica scrisoarea, femeia iubită va fi dezonorată odată cu el și, printr-un ricoșeu ciudat, memoria tatălui său va fi pătată. Dar Gelu Ruscanu nu mai are cale de întoarcere, este încordat drept ca o săgeată în zbor, pentru el nu este posibil să știe așa ceva și să tacă. Fiat justitia, et pereat mundus.

Există două montări ale acestei piese la teatrul radiofonic, una din 1958 cu Constantin Codrescu în rolul titular, și cealaltă din 1984 cu Marcel Iureș. Ambele montări sunt excelente deși diferite ca viziune regizorală și interpretare, Constantin Codrescu este un Gelu Ruscanu tânăr, furios și acuzator pe când Marcel Iureș este un Ruscanu mai matur, mai calm și reflexiv, punând un accent pe latura filosofică a personajului dar tot la fel de nemilos în dreptatea lui absolută.


Durata: 99 minute
Distribuţie: Constantin Codrescu, A. Pop-Marţian, Nicolae Sireteanu, Mircea Constantinescu, Octavian Cotescu, Ion Manta, Simona Bondoc, Jules Cazaban, Ion Finteşteanu, Marieta Deculescu, Geo Maican, Marcela Rusu
Regie: Paul Stratilat
Înregistrare din 1958


Durata: 108 minute
Distribuţie: Marcel Iureş, George Constantin, Mirela Gorea, Ileana Predescu, Ştefan Sileanu, Mircea Anghelescu, Mitică Popescu, Matei Alexandru, Corado Negreanu, Constantin Dinulescu, Dan Damian, Catrinel Paraschivescu, Mihai Dinvale, Ion Chelaru, Andrei Codarcea, Florin Călinescu, Sorin Gheorghiu, Ionuţ Dogaru, Valentin Teodosiu, Ion Siminie, Gheorghe Pufulete
Regie: Silviu Jicman
Înregistrare din 1984

Camil Petrescu - Suflete tari

"-Domnișoară, pentru mine nu mai este întoarcere. Am jurat ca astă seară înainte de miezul nopții să vă sărut mâna. Odată cu ultima bătaie a ceasornicului, dacă nu am izbutit să fac aceasta, îmi sfărâm tâmpla.
- Și de ce îmi spui aceasta? Ca să ma înduioșezi?
- Ca să vă arăt cât sunt de hotărât."

Probabil cea mai bună piesă de teatru a lui Camil Petrescu și din punct de vedere al construcției dramatice și al psihologiei personajelor, Suflete tari este povestea unui bibliotecar ce s-a îndrăgostit de fiica patronului său. Prăpastia socială dintre ei este de netrecut pentru că în interbelic rangurile și noblețea încă mai contau într-o căsătorie, dar totuși nu diferența de rang îl oprește pe Andrei Pietraru, ci orgoliul nemăsurat al alesei sale care nici măcar la oamenii nobili ca ea nu vrea să se uite.

Piesa reprezintă un duel furibund al orgoliilor, nu este o poveste de iubire pură sau inocentă pentru că fiecare din cei doi protagoniști nu îl cunoaște cu adevărat pe celălalt. Ioana Boiu Dorcani vede în Andrei Pietraru un haiduc modern, ea are o viziune romanțată asupra lui și nu își dă seama de fapt cine este el; iar Andrei nu vede în ea decât orgoliul nemăsurat pe care el trebuie să îl învingă pentru a-și dovedi sie însuși că poate face orice. Povestea lor este ca un război și la final amândoi pierd pentru că nici unul nu a putut să vadă cine era celălalt, fiecare învins de propriul său narcisism.

Camil Petrescu - Suflete tari
Durata:85 min
Distribuție:Constantin Codrescu, Ion Manolescu, Tanti Cocea, Toma Dimitriu, Clody Bertola, Nicolae Brancomir, Nicolae Blanescu, Tina Ionescu
Regie: Elena Negreanu